Premierul Ilie Bolojan atrage atenția asupra unor probleme serioase în modul în care este finanțată administrația publică locală din România, arătând că dependența de banii de la bugetul de stat este mult peste media europeană. Situația afectează atât marile orașe, cât și județe precum Vasluiul, unde baza de impozitare este redusă și investițiile depind în mare parte de programe naționale și fonduri europene.

Cum arată, în cifre, dezechilibrele semnalate de premier

Pondere foarte mare a transferurilor de la bugetul de stat

Analizele realizate la nivel european, prezentate de premier, arată că:

• transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale din România ajung la aproximativ 7,43% din PIB;
• în schimb, veniturile proprii ale administrațiilor locale (fără sumele venite de la centru) sunt de doar 1,51% din PIB.

Asta înseamnă că peste 80% din banii administrațiilor locale provin de la bugetul de stat, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de aproximativ 50%. Cu alte cuvinte, primăriile din România sunt mult mai dependente de Guvern decât cele din majoritatea statelor UE.

Pentru județe cu economie slab dezvoltată, cum este și Vasluiul, această dependență se simte și mai puternic: fără alocări de la centru, multe proiecte locale ar fi imposibil de finanțat.

Taxe și impozite locale mult sub media UE

Un alt punct sensibil ține de taxele și impozitele încasate direct de autoritățile locale:

• taxele și impozitele locale aduc în România circa 0,74% din PIB, față de o medie europeană de aproximativ 3,68%;
• la impozitele pe proprietate, România se situează în jurul valorii de 0,55% din PIB, în timp ce media UE este aproape 1,85%.

Premierul le pune pe seama unei baze fiscale reduse, nivelului mai mic al taxelor locale și problemelor de colectare. În practică, asta înseamnă că multe primării – inclusiv cele din comunele vasluiene – strâng puțini bani din surse proprii, ceea ce împinge presiunea financiară înapoi către bugetul central.

Cheltuieli mari cu salariile, acoperite din bani de la centru

Dezechilibrele apar și la capitolul cheltuieli:

• salariile din administrațiile locale însumează aproximativ 3,07% din PIB;
• în același timp, veniturile din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB.

În multe state europene, raportul este aproape echilibrat: salariile din administrația locală sunt acoperite din taxele și impozitele colectate local. În România, însă, cheltuielile de personal la nivel local depășesc de peste trei ori veniturile provenite din taxele locale, diferența fiind acoperită din transferuri de la bugetul de stat.

Pentru administrațiile locale din județul Vaslui, această situație înseamnă că, deși aparatul administrativ consumă resurse importante, capacitatea de a genera venituri proprii rămâne limitată.

Investiții locale peste media europeană, dar puternic finanțate de la centru și din fonduri UE

Un aspect pozitiv este că România se situează sus la capitolul investiții la nivel local:

• investițiile administrațiilor locale ajung la aproximativ 2,98% din PIB, aproape dublu față de media UE, estimată la 1,56%.

Raportate la resursele proprii (1,51% din PIB), investițiile sunt aproape duble, semn că multe proiecte locale sunt susținute din programe naționale – precum „Anghel Saligny” – și din fonduri europene.

În județul Vaslui, mare parte din lucrările de infrastructură – drumuri, apă, canalizare sau modernizări de școli – depind exact de astfel de finanțări, nu de bugetele locale proprii.

Diferențe mari între comunități: municipii vs. comune mici

Premierul subliniază și faptul că situația nu este uniformă în toată țara:

• municipiile reședință de județ și localitățile cu economie solidă au bugete mai echilibrate și o capacitate mai bună de a genera venituri proprii;
• multe comune, în special din zone mai sărace, se confruntă cu dezechilibre accentuate și depind aproape total de sumele venite de la bugetul de stat.

În acest tablou, municipiul Vaslui are o poziție ceva mai bună decât comunele din jur, dar întreg județul se resimte din cauza bazei economice reduse: puține firme mari, venituri salariale mai mici și un număr consistent de localități rurale cu încasări foarte slabe.

Pachet de reformă pentru administrația locală

În fața acestor cifre, Guvernul pregătește un pachet de reformă în administrația publică, prezentat recent și reprezentanților autorităților locale. Potrivit explicațiilor premierului, direcțiile principale ar fi:

• creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale și a contribuției lor la cofinanțarea investițiilor;
• reducerea cheltuielilor de personal în instituțiile considerate supradimensionate;
• încurajarea dezvoltării economice locale, astfel încât primăriile să aibă o bază de impozitare mai solidă;
• descentralizarea unor competențe, pentru ca administrațiile locale să aibă mai multă autonomie, dar și responsabilitate;
• susținerea performanței administrative, adică o legare mai clară a resurselor de rezultate și de calitatea serviciilor publice.

Scopul declarat este construirea unei administrații locale „mai eficiente și mai responsabile financiar”, capabilă să răspundă mai bine nevoilor oamenilor, inclusiv în județe ca Vasluiul, unde decalajele față de alte regiuni ale țării sunt încă vizibile.

Ce înseamnă toate acestea pentru Vaslui

Pentru cititorii din Vaslui, mesajul premierului se traduce în câteva idei esențiale:

• bugetele localităților depind în continuare în mare măsură de deciziile luate la București;
• modernizarea infrastructurii locale – drumuri, apă-canal, școli sau grădinițe – va rămâne legată de accesarea de programe naționale și fonduri europene;
• orice reformă care încurajează investițiile private și dezvoltarea economică locală poate avea un impact direct asupra veniturilor primăriilor din județ;
• eficientizarea aparatului administrativ ar putea elibera mai multe resurse pentru servicii publice și investiții.

Dacă pachetul de reformă anunțat va fi pus în aplicare, rămâne de văzut cum se vor schimba, în anii următori, bugetele municipiului Vaslui și ale comunelor din județ – și cât de mult se va reduce dependența lor de banii veniți de la bugetul central.