Economia României a avansat cu 0,6% în 2025, iar premierul Ilie Bolojan spune că recesiunea tehnică temporară este un efect de așteptat al trecerii la un alt model economic. Guvernul mizează pe investiții și disciplină bugetară, în locul creșterii pe datorie.

Schimbare de direcție: de la consum pe deficit la investiții și productivitate

Premierul Ilie Bolojan declară că, în 2025, economia României a înregistrat o creștere de 0,6%, într-un an în care Guvernul a început, într-un interval de aproximativ șase luni, să schimbe radical modelul economic.

El descrie trecerea de la o economie sprijinită pe deficit și consum – un model pe care îl consideră „aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător” – la unul bazat pe:

• investiții,
• productivitate,
• exporturi,
• disciplină bugetară.

În viziunea sa, recesiunea tehnică temporară apărută în acest context este un cost anticipat al ajustării, cu obiectivul de a ajunge la o economie mai solidă, în care creșterea să se sprijine pe producție internă, nu pe împrumuturi din ce în ce mai mari și mai scumpe.

2024 și 2025, privite ca un singur proces economic

Un an 2024 „atipic”, cu dezechilibre mari

Ilie Bolojan insistă ca situația economică să fie analizată împreună pentru anii 2024 și 2025, pe care îi vede ca etape ale aceleiași ajustări.

Despre 2024, premierul spune că a fost un an atipic, marcat de:

• deficit bugetar ridicat, în jur de 8–9% din PIB,
• deficit extern de 8,2% din PIB,
• o creștere economică reală modestă, sub 1%.

El arată că, în mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să aducă o creștere economică mult mai mare, lucru care nu s-a produs.

Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, în prima parte a anului 2024 România a intrat în recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre.

Bani mulți, efect economic mic

Explicația premierului vizează modul în care au fost cheltuiți banii publici. O parte importantă a cheltuielilor a mers către:

• consum curent,
• cheltuieli rigide,
• compensarea presiunilor sociale și inflaționiste,

nu către proiecte care să dezvolte efectiv economia.

În plus:

• consumul ridicat s-a transformat în creșterea importurilor,
• inflația a „mâncat” o parte semnificativă din impulsul fiscal.

Bolojan rezumă situația prin afirmația că „în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin”, subliniind că, deși la suprafață tabloul părea favorabil, dezechilibrele interne și externe se adânceau.

Pentru cititorii din Vaslui, aceste dezechilibre se traduc în presiune pe bugetul de stat, care influențează direct fondurile pentru investiții locale – de la drumuri județene și școli, până la proiecte de infrastructură precum apă și canalizare.

2025: corecție fiscală, cu costuri sociale

Ajustare de 1% din PIB începând cu iulie 2025

Premierul explică faptul că, în iulie 2025, a început o schimbare de fond a contextului economic, odată cu demararea procesului de redresare.

Guvernul a operat o corecție de aproximativ 1% din PIB. Bolojan descrie această ajustare drept un efort important, însoțit de costuri sociale și nemulțumiri în rândul populației.

Teoretic, o astfel de corecție ar fi trebuit să frâneze puternic creșterea economică. Cu toate acestea, datele arată pentru 2025 o creștere în jur de 0,6%.

Contrastul dintre 2024 și 2025

Premierul rezumă diferențele dintre cei doi ani astfel:

• în 2024 a existat un stimul fiscal puternic, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe;
• în 2025, în condițiile unei discipline fiscale mai stricte, creșterea economică este similară ca nivel, dar susținută, de această dată, de investiții reale și factori structurali.

Pentru județe precum Vaslui, o astfel de schimbare poate însemna, în timp, mai multe proiecte bazate pe fonduri bine direcționate (infrastructură, parcuri industriale, utilități), în locul unei creșteri bazate pe consum, care nu lasă în urmă active durabile.

„Nu e criză, este o corecție necesară”

Ilie Bolojan afirmă că problema de fond a României nu a fost lipsa resurselor financiare, ci felul în care au fost utilizate acestea.

El subliniază că:

• consolidarea fiscală nu reprezintă un scop în sine,
• ci o premisă pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă.

Premierul admite că procesul de tranziție aduce, pe termen scurt, o fază de contracție economică, dar o consideră un preț necesar pentru o economie mai solidă și mai competitivă.

Mesajul său este că România nu trece printr-o criză clasică, ci printr-o perioadă de ajustare:

nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică necesară pentru a construi o economie mai stabilă și mai puternică, capabilă să asigure prosperitate pe termen lung.

Pentru locuitorii din Vaslui, astfel de decizii la nivel național se pot traduce, în anii următori, într-un accent mai mare pe investiții publice și private care să sprijine locurile de muncă locale, în locul unei creșteri bazate pe consum din împrumuturi.